concluzii după un an

22 Responses

  1. L. spune:

    cand sunt copii la mijloc da poate si zic poate, trebuie incercat. dar, dacă nu sunt eu zic ca e cazul sa începi o altă relatie. nu de alta, dar sa vezi ca se poate si altfel. nu înșeală toti bărbații asta e o generalizare grosolană.

    • mara spune:

      Am observat ca se poate si altfel. Dar asta e alegerea mea. 🙂
      Si nu, nu toti barbatii inseala, mai sunt si aia care n-au ocazia, pentru ca sunt prea tematori sau prea sub papuc sau pur si simplu nasoi. Sau al acelora cu dosar curat, unde partenera nu afla niciodata. 😀

      • L. spune:

        stii bine ca nu e asa mara dar oricum nu trebuie sa imi dai dreptate. chiar si asa, e o mare diferenta, oricât ai încerca sa iti spui ca intentia de moment e totuna cu acțiunea. altfel cred ca poti afirma ca toti si toate inselam. nu ai gresi cu mult :))
        sa va fie bine e tot ce contează până la urmă.

      • Maria spune:

        Hmm. Asta este o generalizare. Dar oricum este irelevant ce fac „ceilalti barbati”. Nu consider un pacat capital inselatul. Tine de fiecare sa analizeze daca este sa nu important si daca se poate trece peste. Sunt relatii de tot felul pe lumea asta si fiecare e in relatia care i se potriveste. Important este ca esti si sunteti bine.

        In anul asta tu ai descoperit multe lucruri bune despre tine. Daca ai fi fost deprimata un an si apoi te impacai cu el, poate ar fi parut din afara ca nu e o decizie bazata pe argumente sanatose. dar asa..

        Nu cred ca e vorba de curaj, de copii, sau de compromisuri. Este ceea ce este, respectiv din nou o relatie intre doi oameni maturi care si-au dat acordul in cunostinta de cauza.

        Desi nu te cunosc personal, ma bucur pentru tine.

      • Emma spune:

        daca asta e concluzia la care ai ajuns dupa un an de terapie… barbatii care nu inseala se tem de partenera sau sunt pur si simplu urati. hm!
        problema la tipul asta al tau nu e nici macar ca inseala, ci ca te si lasa cu fundul in balta in momente importante din viata voastra.
        o aventura de o noapte? ok, pot sa inteleg si sa trec cu vederea. dar sa traiesc cu nu om pe care nu ma pot baza, pentru ca indiferent de ce planuri avem si cat de importante sunt (cumparat apartament, emigrat, copil comun), sunt suficienti niste fluturi in burta (lui) ca sa ma trezesc singura… nu, multumesc. si felul in care ti-a tratat copiii dupa despartire (in special pe Max)… iar nu, multumesc.
        dar stii cum se zice: fool me once, shame on you. fool me twice, shame on me.
        sa speram ca nu va mai aparea nicio pipita cu pantaloni albi mulati sa-ti farmece barbatul si veti trai fericiti pana la adanci batraneti!

        • mara spune:

          @Emma, ai perfectă dreptate 🙂 și lucrurile ar fi simple dacă am fi oameni sănătoși la cap, atunci am funcționa după o rețetă universal valabilă. dar cum nu suntem, treburile se nuanțează infinit și avem nevoie să descurcăm ițele (cu sau fără ajutor de specialitate) ca să înțelegem și să nu rămânem blocați într-o etapă intermediară negativă. altfel, nu stim cum, cand sau daca se va termina, important e că ne străduim, amândoi. ce am învățat în anul ăsta de terapie este că toate lucrurile, chiar dacă par forever, sunt schimbătoare și trebuie acceptate.
          @Maria, firește că este o generalizare și evident că există și multe excepții. 🙂
          @L., da, de la intenție la acțiune e o imensă diferență, dar care într-un context extrem de nefavorabil poate să dispară pe loc. pentru că suntem oameni, absolut toți.

          *tare mi-ar plăcea să stau cu voi, fetele de pe blog, la o cafea și să dezbatem subiecte relaționale live, cu argumente pro și contra. de altfel, cu cele cu care m-am împrietenit de-a lungul anilor facem deja asta periodic. 😉

  2. Mihaela T. spune:

    Abia asteptam sa citesc postarea. Vazusem de ieri notificarea, dar nu am apucat.
    Foarte interesant ce-ai scris ! Am citit de doua ori si am bagat la cap. Initial ma gandeam ca paragraful cu „Relațiile, chiar și cele de calitate, nu trebuie lăsate de capul lor.” este de departe favorit.
    Apoi citind mai departe mi-am dat seama ca tot ce ai scris acolo este dureros de adevarat.
    Multumesc, Mara ! Si iti doresc sa fii foarte bine in continuare!

  3. Carmen spune:

    Pe bune? S-a intors pentru ca se terminase stratul de miere in cuibul celalalt si si-a gasit mantaua de vreme rea. Sinceritate? Despre ce vorbim??
    Si nu, nu inseala toti barbatii. Ciorbe reincalzite, compromisuri de doi bani.

  4. Alina spune:

    Mara, îți mulțumesc pentru curajul de a scrie acest mesaj, curajul de a fi adevarata!

  5. Adina spune:

    Buna, Mara. Mi-a placut postarea si m-a intrigat. A avea grija de relatie in mod constant, a nu cadea in capcana ‘calduricii’… da, e delicat. Restul… e alegerea ta, a voastra. Si ti-o asumi deschis. Eu cred ca multi oameni in general, nu doar barbatii (eu stiu mai multe femei) au o infidelitate sau sunt aproape de a avea o aventura la un moment dat in viata. In tineretile zbuciumate, am facut aceasta… nu gresala, ca asta m-ar scuza. Am luat o serie de decizii gresite si apoi a trebuit sa mi le asum. A fost al dracului de dureros. Ar fi trebuit sa fiu onesta, chiar si fata de mine. Nu stiu cate relatii supravietuiesc acestor rataciri sau chiar indragostiri. Mai ales cand e vorba de mult de o iesire din relatie. A mea de atunci s-a terminat. Si m-a destabilizat o perioada pentru ca simteam ca nici nu am dreptul sa sufar. Eu sabotasem totul. Cine eram de fapt si cum de am putut sa mint asa. De ce nu am iesit in loc sa ma caut la modul ascuns… Esther Perel explica mai bine. Pentru noi a fost clar ca nu se mai putea repara. Acum sunt intr-o relatie in care ma simt eu. Si sper sa avem intelepciunea sa nu o stricam. Recunosc, din ce-am trait pe propria piele, nu m-as mai lasa dusa in ispita. Costurile sunt enorme. Dar fiecare reactioneaza altfel. Si uneori ne surprindem pe noi insine. Bafta multa!

    • mara spune:

      Da, și eu am rămas surprinsă ce lucruri nebănuite a putut scoate din mine această pățanie. E ciudat să spun asta, dar toată povestea m-a îmbogățit. Iar cel mai ciudat este că acum, în mod paradoxal, e mai bine ca niciodată. Nu știm cât va dura, cred că depinde numai de noi, va trebui să fim mai atenți dacă vrem să păstrăm vibe-ul.

  6. L. spune:

    Mara am recitit mesajul meu si mi s-a parut dur. Nu am vrut sa fie asa. Am clar senzatia ca tu meriti mai mult. Pe de alta parte stiu ca in sufletul tau primeaza copii si Vera are nevoie de tatal e. Mare nevoie. Sa va fie bine!

  7. Ana spune:

    Esti curajoasa si autentica! Faptul ca ai scris aici atat de sincer ma face sa te apreciez si mai mult! Sa iti fie bine draga Mara! sa fii fericita!

  8. Cris spune:

    Dragă Mara,
    Eu sunt una dintre cele care anul trecut a spus ceva de ciorbe reîncălzite, câh, câh, să plece, să se ducă învârtindu-se. Între timp s-au întâmplat atât de multe încât au ieșit la suprafață toate nuanțele de gri dintre alb și negru. Da, o relație implică foarte foarte multă muncă, înțelegere, acceptare și iubire. Drumul e al naibii de greu, dar și al naibii de frumos. Și da, yoga, mediația și terapia sunt niște invenții extraordinare.
    Mă bucur foarte mult pentru voi (aproape la fel de mult ca și pentru noi).
    C.

    • mara spune:

      Păi, cam da, e ca la parenting 🙂 toți suntem zmei și știm exact ce avem de făcut (sau au de făcut alții), până când ne trezim în situație. Și brusc ne dăm seama că lucrurile sunt un pic altfel.

  9. Tot-o-Mara spune:

    Eu ma bucur pentru voi. Pentru voi amindoi si pentru copii. Cred ca iti trebuie o doza buna de curaj ca sa iei aceasta decizie, de aceea iti spun sincer: Bravo!

Lasă un răspuns