sunt gălăgioși copiii

12 Responses

  1. alexandra spune:

    Eu tocmai am ajuns de la scoala unde invatatoarea – care parea chiar foarte normala (dupa ale mele standarde) mi s-a plans de copil. Cica-i rasfatat, nu asculta, raspunde inapoi si nu se teme de ea deloc! (spre deosebire de restul copiilor din clasa care asculta si-s cuminiti). Ca el mereu are ceva de comentat si refuza sa se supuna regulilor. Ca ea are o programa si cu el nu o poate respecta. I-am repetat (deja-s ca o masina stricata) faptul ca sunt in clasa 0 – teoretic, un fel e grupa mare de gradi si poate ar fi cazul sa se mai relaxeze… Nu si nu, ca ea trebuie sa-i pregateasca de clasa 1. Eu nu pricep nici in ruptul capului de ce dracu’ trebuie sa le furi un an din viata sa-i pregatesti pentru ceva ce oricum o sa vina natural?! Adica cu siguranta ca-n clasa 1 o sa fie nitel mai linistiti si o sa se poata concentra putin mai bine la ce li se zice?! Ca al meu copil nu are chef sa scrie litere, el vrea sa deseneze tot timpul! Ca el nu vrea sa faca cifre, ci vrea sa se joace. Si vai si hai si ce se va alege de el!? Am deja o durere teribila de cap si-s cu un picior la Viena. Nu stiu daca nervii o sa ma tina sa o duc asa pentru tot restul vietii lui de scolar – am fugit din Grecia unde era la fel ca sa aud exact aceleasi tampenii repetate in limba romana.

    • mara spune:

      Vai, raspunde inapoi? Vai, nu se teme de ea!? Sper ca i-ai zis ca esti mandra de el. :)))
      Bine ca nu ti-a zis ca trebuie sa-l pregateasca pentru bacalaureat, nu m-ar fi mirat.

    • mamaocupata spune:

      Ionut al tau e cam de-o varsta cu Filip, parca. In toamna am avut o evaluare a fericirii si sanatatii copilului (nu la scoala, dar in cooperare cu) , intai a trebuit sa completez un cearsaf, dupa aia amers cu el la masurat, cantarit, discutii. Tot repetau pe formular ce ma ingrijoreaza pe mine. Am scris eu acolo ca nu prea asculta, pe sistemul pune pe mute ce nu-l intereseaza, etc. N-Am vazut asteriscul :)) la sfarsit asteriscul zicea :cu exceptia faptului ca nu asculta :)) am ras la discutie cu doamna, mi-a zis ca e perfect normal si ca abia pe la 7 ani o sa. Filip acum vreo luna, 6 ani jumatate, a avut un salt de parca e alt copil. Asculta, discuta, intelege
      sunt copii, mai, nu catei dresati. ..
      cred ca v-ar placea scoala olandeza, ii lasa atat de liberi si in acelasi timp ii invata si reguli. Dar cat sunt mici zburda ff mult, dupa ce alearga juma de ora, normal ca stau locului inca juma de ora

    • Elena spune:

      Bună, as dori doar sa îmi spun punctul de vedere. Ar trebui sa avem în vedere ca vom creste viitori adulți. Care trebuie sa fie capabili sa și asculte, sa nu întrerupă interlocutorul, într-un cuvânt sa arate un minim de respect persoanei din fata lui. Sunt de acord ca sunt mici, și al meu are 6 ani. Pur si simplu nu se poate sa facă doar ce au chef, pentru ca, nu-i așa, nu așa e realitatea.
      Nu mă aștept sa chiar îmi dați dreptate, nu de aceea am scris…doar ca food for thought. Îi crestem intr-o bulă sau pentru viață?
      Elena

      • Adriana B spune:

        Elena,

        Normal ar fi sa vorbim despre cum putem sa-i facem pe copii interesati sa-si asculte interlocutorul (vs. situatia in care trebuie sa-l asculte pt a nu fi admonestati sau ameninttati cu scaderea notei la purtare).

        Atunci cand copiii sunt incurajati sa participe in mod activ la ora, sa-si exprima punctul de vedere si / sau sa preia initiativa in anumite activitati conexe (eg. lucru pe echipe), toata energia lor va fi convertita in procesul de invatare. Insa atunci cand pe durata unei ore trebuie doar sa asculte / noteze ce preda profesorul (de cele mai multe ori, notiuni prezentate exclusiv teoretic), respectiv sa raspunda atunci cand sunt ascultati, nu mi se pare iesit din comun sa-si piarda rabdarea. Sa nu uitam ca la noi putini dintre copii reusesc sa gaseasca timp pt actvitati fizice zilnice, sunt situatii cand profesorii nu le permit sa iasa in pauza… si chestia asta afecteaza puterea lor de concentrare la ore.

        • Elena spune:

          Sunt de acord cu ceea ce ai spus mai sus, însă consider ca activitățile fizice și relaxante au t datoria noastră, a părinților. De asemenea s-ar putea dovedi dificil sa fie absolut tot ce asculți atât de extraordinar de interesant de-a lungul vieții, nu crezi? Sigur, asta cu amenințările e tragica, însă puțin bun simt din partea copiilor + putina deschidere din partea învățatoare ar fi mai ok. Sincer cred ca nu putem aștepta totul de la omul de la catedra și copilul sa fie scutit de absolut orice responsabilitate. Da, acea învățatoare aa fie deschisa la sugestii, de acord, dar și copiii sa înțeleagă ca sunt 20 și ceva în clasa, și nu mai pot fi centrul absolut al atenției, ca acasă. În societate sunt reguli în toate domeniile.
          Elena

          • mamaocupata spune:

            Eu cred ca ar trebui sa fie o corelare cu societatea in care va trai copilul si o adaptare in functie de varsta. Ca adult trebuie sa faci multe, nu inseamna, de ex, ca il pun sa tina finantele casei la 6 ani sau sa puna haine la spalat. Are insa bugetul lui de administrat si spala vasele.
            Depinde de societate. In Olanda, de ex, colegii mei te opresc cand aberezi plictisitor si sforaitor in sedinte, isi spun parerea, politicos, dar nu accepta lucruri care nu le convin si ies la plimbare in timpul programului cand se simt obositi. So, pt ce fel de adulti ii pregatim mai exact?

          • Elena spune:

            În funcție de societatea în care trăim. .Dacă trăim în Germania de exemplu, îi pregătim pentru societatea de acolo. Însă aici vorbim despre societatea aceasta, din România. În fine, esență este aceeași peste tot – puțin bun simt nu strica. Și da, se poate și la 6 ani dacă noi, părinții, realizam ca libertatea lor încetează acolo unde începe a altora.
            Elena

          • mamaocupata spune:

            Elena, nu, vorbim chestii diferite si cred ca din cauza mea sau a telefonului meu :)) cred ca am dat reply la alt comentariu, eu ii raspunsesem alexandrei, primul comentariu, cu care interactionez si in afara acestui blog, intr-un context mai larg si multicultural (ea s-a mutat din grecia in ro, eu din ro in olanda )

          • mara spune:

            Eu as vrea, in principiu, sa-l pregatesc pentru o societate europeana, asta romaneasca nu e chiar stralucitoare. Si daca mi se pare ca vad nereguli in ea, prefer sa le semnalez decat sa ma supun lor.
            Cat despre varste si reguli, copiii sunt diferiti, unii se pot concentra de la 5 ani, altii abia pe la 7. Mai ales baietilor le e mai greu „sa stea locului” si sa invete poezii si cantecele. Daca incercam sa-i uniformizam trecand cu tavalugul disciplinei si al fricii peste ei, n-o sa obtinem nimic, dimpotriva, o sa erupa la pubertate si inca cum!
            Sigur ca crestem viitori adulti, dar tocmai de aceea educatia se face gradat, nu poti cere unui copil de 6 ani sa stea nemiscat (cand el crede inca in Spiderman), la fel cum nu poti amenința un copil de clasa a 5a cu examenul de capacitate (il doare in paispe de ce se intampla peste 4 ani).
            Nu cere niciun copil atentie absoluta ca acasa, ei stiu instinctiv ca s-a zis cu dulcea copilarie. Si pana le dam drumul singuri in viata si in societate au destul timp sa invete treptat. Mai ales prin exemple (astea fiind noi si profesorii).

          • mamaocupata spune:

            Cam in sensul asta ziceam si eu, doar ca m-am pierdut in reply-uri, am avut senzatia ca Elena comenteaza la acelasi comentariu, dar unghiul ei e diferit
            Ziceam ca e si in functie de societate pt ca de ex, ceea ce in olanda e valorizat, sa spui ce ai de spus, indiferent ce statut sau cati ani are cel din fata ta, chiar daca nu-i convine, in ro e perceput drept obraznicie, impertinenta, lipsa de bun simt, scazut nota la purtare. Sigur, sunt nuante, poti sa faci asta politicos sau poti sa fii nesimtit, dar sunt nuante, you get my point

  2. pisicapesarma spune:

    Offff, mai Mara. Daca iti spun ca invatatoarea noastra (clasa I !!!!) a primit scaderea punctajului la inspectie pe motiv de clasa galagioasa si recomandarea sa fie mai severa cu ei, ca i se urca in cap. Si da, s-a conformat, a inceput sa ne dea avertizari scrise cand copiii vorbesc neintrebati (ma omoara termenul asta) si intrerup ora 🙁

Lasă un răspuns