dezastrul de la cernobîl, de svetlana aleksievici

8 Responses

  1. Tot-o-Mara spune:

    Imi aduc aminte, eram in clasa a 7-a. Ne-au scos in curtea scolii (macar puteau s-o faca in sala de sport!) si ne-au dat fiecaruia o pastila de iod. Profesoara de chimie ne zicea ca pe baiatul ei l-a inchis in casa, nu avea voie afara. O credeam exagerata…Fata unei prietene de-a maica-mi a nascut in 86 un copil malformat care nu a rezistat.
    Apropo de norul radioactiv, in Franta si acuma se ride amar, de cit de creduli au putut fi. La vremea respectiva, autoritatile au pretins ca norul s-a oprit la frontiera :-)). Mi se pare ca a fost si un proces cind oamenii au constatat ca in nord, cam pe acolo unde norul nu ar fi trebuit sa treaca, a crescut brusc numarul de cancere.

  2. Diana spune:

    Eu nu am nervi sa citesc cartea. Eu eram prin clasa a doua. La 70km de granita cu ucraina. N-am avut voie sa ies din casa vreo 2 luni, si asta pt ca ai mei ascultau europa libera. Toata copilaria am luat iod, stiu ca luam pastiluta pe zi sau pe sapt….

  3. Andreea B spune:

    Eram in burta mamei, avea vreo 7 luni de sarcina. Din fericire, am ieșit sănătoasa, dar știu din poveștile ulterioare ca nici alor mei nu li s-a părut mare branza treaba cu accidentul. Evident, propoaganda.

    Încă o carte de pus pe lista „de citit”. Cand o sa am eu timp sa citesc tot ce mi/am propus, mai Mara? Cand, cand faci recenzii asa mișto, de imi vine acum-acum sa pun mana sa comand cartea? 🙂

    • mara spune:

      Haha, multumesc, nu le-as spune tocmai recenzii, sunt mai degraba un dat cu parerea subiectiv. 🙂 Dar na, daca mi se par misto, simt nevoia sa spun mai departe. Si nu-i graba, nu trebuie citite acum, si eu am perioada lungi in care nu ating o carte, dup-aia devorez cate doua-trei in acelasi timp. Important e sa auzi de o carte, sa retii ca e misto si, cand e sa te impiedici de ea vreodata, o deschizi si te bucuri. E asa vad lucrurile. 🙂

  4. Cristina spune:

    Ți-aș sugera să vezi și The Russian Woodpacker și Cernobîl Babushkas. Ambele sunt documentare independente și fiecare dintre ele încearcă să facă lumină, cât de cât, în bezna informațiilor despre accident.

Lasă un răspuns