da’ știi de ce?

I-am luat de la Muzeul Țăranului, din curte, o linguriță cu coada îmbrăcată în fimo. N-a vrut cu pisicuță, nici cu bufniță, nici alt animal cunoscut, ci a ales o lingură cu Angry Birds. M-am minunat puțin, pentru că nu avea de unde să știe de Angry Birds, noi nu obișnuim să ne jucăm așa ceva. Max bagă Minecraft, George Fifa, eu n-am timp de jocuri.

Când vine taică-său acasă, Vera îi flutură lingura pe sub nas.

– Uite țe mi-a luat mama!

– Vaaai, ce frumos! Cu Angry Birds e?

– Da, cu Engribărț, zice domnișoara triumfătoare.

Ne uităm unul la altul, ridicăm din umeri. Nu știm de unde o fi auzit de ele. Poate de la grădi.

– Da’ stii de țe mi-a luat mama asta cu Engribărț?

– De ce?

– Pentru că e misto.