cadouri pentru doamne

You may also like...

11 Responses

  1. Pe mine nu ma deranjeaza sa se stranga bani, daca se indeplinesc cateva conditii de bun simt (suma suportabila, cotizatie optionala, cadru didactic implicat realmente, eventual cu salariu mic etc.). Ceea ce am facut, insa, special a fost sa ma ocup de cadourile care nu costa bani, venite de la copii. La gradinita, i-am inlocuit fiica-mii la serbare poezia data de educatoare cu una surpriza, scrisa special pentru ocazia respectiva, cu multumiri pt doamna, de-a plans tot personalul de emotie :-))) Iar la scoala am strans pe ascuns felicitari desenate de la fiecare copil din clasa, le-am legat impreuna si le-a primit invatatoarea de la Mos, la serbare. Copiii au fost foarte fericiti ca au facut ei insisi cadouri! E drept ca eu sunt mai zgarcita de felul meu si nici nu o duc bine cu banii de o vreme incoace, deci am muuuulta imaginatie pt a compensa 😉

    • mara spune:

      Optionala e si la noi cotizatia si nici nu se trec numele care au cotizat pe o felicitare sau ceva similar. Dar mie personal tot nu mi se pare in regula acest obicei. De cadouri bricolate din partea copiilor n-am auzit inca (la noi), ai nostri nici pentru targul anual de Craciun nu prea sunt pusi sa creeze ceva, parintii prefera sa cumpere decoratiuni Ikea…

      • Mie astea mi se par cele mai potrivite cadouri: sunt facute de copii, cu drag, pt cineva important pt ei, si nu platite de parinti. Anul trecut am propus si decorarea clasei de catre copii, am fi imbinat placutul cu utilul, adica sa faca si ceva manual, nu numai ecuatii cu trei necunoscute si concursuri de Gazeta (la pregatitoare!). Dar invatatoarea a cerut de la parinti decoruri sofisticate, asa ca au muncit spiridusii si au bagat milioane ca sa arate peretii, la propriu, ca pomul de Craciun. Anul asta am schimbat clasa cu una normala si s-au putut face lucruri normale, cu forfecute, sclipici si un pic de polistiren 🙂

  2. Andreea B spune:

    Țin minte ca eram printr-a 6-a la ora de dirigenție, cand ne anunța diriga ca trebuie sa strângem bani pentru doamna de ceva (detaliu care îmi scapă), ca vine Paștele si sa ii facem un cadou. Si ma slobod eu la gura cu un „iarăși? Pai nu i-am mai luat si de 1 Martie? Si de Crăciun?”. Mvai…. s-a declanșat furtuna, a început o serie de reproșuri ca sunt scoasă din păduri si nu stiu sa ma port frumos, ca atâta nerecunostinta nu a mai văzut, etc etc. Evident, toți ochii din clasa lipiți de mine… S-a simțit așa jignita încât nu s-au mai strâns bani, dar nici nu m-a mai înghițit din momentul respectiv.

  3. mamiceala spune:

    Pai vedeți dvs, și pe mine mă deranjează realitatea descrisă de dvs aici, dar problema e că atunci când mama-buna-la-toate preia inițiativa, nu apare nimeni care să contracareze, propunând altceva ☺ și aici și acum vorbesc despre mine, nu neapărat despre dvs.

    • mara spune:

      Si asta-i adevarat. Eu am incercat la inceput sa ma implic putin, dar m-am prins repede ca jocul asta e dupa alte reguli decat imi plac mie si am renuntat repede.

  4. Carmen spune:

    Când era fiică-mea în clasele I-IV dădeam toți bani,în virtutea inerției și a inepției.Erau câteva mame mai „hotărâte”,așa, și noi dădeam fără să crâcnim.Dintr-a cincea intr-a opta a fost la colegiu,s-au strâns bani dar nu exagerat.Intr-a noua,același colegiu,ghici cu cine nimerește în clasă? Cu fiul uneia dintre mamele strangatoare de fonduri.Si-ncepe tanti să ceară,conform vechiului obicei.Atat i-a fost,au înghițit-o părinții cu fulgi cu tot.
    La fiu-meu la grădi ne cerea odată o mamă pentru tot statul de plată al grădiniței,nominal și ne cerea și directoarea,personal.Se numea „fond de solidaritate” și era de 50 ron.Ani in șir a luat banii ăștia de la câteva sute de copii până cand au reclamat-o câțiva părinți si s-a ales cu dosar penal.

  5. mmarialj spune:

    mara, chiar acum am inchis telefonul cu sora mea, ma plangeam si ii ceream parerea cum sa refuz. M-am dus si eu ieri, pt prima oara la un club de aerobic si ma mai duc doar maine anul asta. Ei bine, a venit o femeie la mine si mi-a zis sa scot 50 ron pt cadou de Craciun pt instructoare. M-am fofilat si am spus ca nu am la mine, dar maine o sa ma incolteasca, iar mie mi se pare o mare nesimtire din partea ei sa imi ceara bani pt ceva ce n-am facut :). Sora mea m-a sfatuit sa refuz politicos si eventual sa ii spun sa zica mersi ca n-o injur. 🙂

    • mara spune:

      Poftiiim? Cadou pentru instructoarea de fitness? Băi, eu zic să strângem bani și pentru doamna de la covrigărie, că e prietenoasă când ne vinde covrigul și mai ales pentru șoferul de troleu, că ne duce zilnic la școală. Nu zic să nu faci cadou când îți vine, dacă tu simți că vrei să-i dai un cadou femeii de serviciu de pe scară sau agentului de circulație din intersecție pentru că merită, do it. Surprizele, mai ales cele făcute din suflet și la care nici nu te aștepți, sunt cele mai frumoase. Dar de aici până la a tapa oamenii de bani mi se pare cale lungă. Are dreptate sora ta, exact așa ar trebui să procedezi și să zică mersi.

Lasă un răspuns