fraierilor cât mai multe culegeri!

Copilul meu își face lecțiile singur. Nu stau lângă el și nici nu-l verific de fiecare dată. Când nu știe ceva, întreabă. E un copil cu o inteligență medie, de la școală îmi vine de regulă cu FB, deci consider că se poate descurca singur cu manualele, mergem pe încredere. Și dacă nu poate, înseamnă că e ceva în neregulă cu ei, nu cu el, și el să fie sănătos! Refuz ideea de meditații, de lucrat acasă suplimentar, de lecții până seara târziu. Face cât poate, astfel încât să-i rămână timp și pentru sport, și pentru jucat minimum o jumătate de oră pe zi (de regulă, cu Lego). S-a întâmplat de vreo două ori să nu termine lecțiile la timp din cauză că erau prea multe și i-am permis să meargă a doua zi la școală cu ele nefăcute. Asumat, cu explicație sinceră pregătită pentru învățătoare. Și cu stilul ăsta de a privi școala încercăm să ne descurcăm cu sistemul nostru de învățământ vechi și prost. Luăm la cunoștință mizeriile din el cu detașare și încercăm să nu ne lăsăm afectați prea tare. Până când mai vine copilul la mine și se plânge de câte-o gogomănie ca asta.

Îmi scapă mie ceva? Poate reușiți voi, pe mine mă depășește.

După ce a încercat și el, și maică-mea, am încercat și eu. Nu iese, frate! Pare să fie o greșeală, din nou. Ah, câte greșeli îmi semnalează ei aproape săptămânal în câte-un manual sau culegere și eu nu-i bag în seamă, crezând că exagerează! Doar câteodată îmi mai bag nasul în carte și constat că nu, nu-i tâmpit copilul, ci manualul. Și mă întreb, din nou, de ce dăm banii pe toate prostiile astea de culegeri cu care ne îndopăm copiii, prost alcătuite, făcute pe genunchi, pline de greșeli, mijloace de stors banii de la părinți, fraierii, vor genii, să pompeze culegeri în plozi, ce contează că sunt greșite? De ce acceptăm să ne vândă școlile toate mizeriile astea, de ce suntem cretini?
La ședința cu părinții de anul ăsta – clasa a treia – a circulat prin bănci un set de 4 culegeri suplimentare (10 lei bucata sau ceva de genul). Învățătoarea ne-a zis că nu vom avea timp de făcut în clasă din ele, cu siguranță nu, poate doar din cea de ortografie română, deși preferă să facă niște copii xerox pentru cele 2-3 dăți în care vor apuca s-o folosească. Dar, desigur, părinții sunt liberi să comande. Rezultatul? Jumătate din părinți le-au comandat pe toate, trei sferturi și-au luat câte două și toți pe cea de ortografie. Toți în afară de mine. Am refuzat pur și simplu. Mi s-au părut prea multe cărți de cărat, prea mulți bani aruncați, prea mult timp alocat temelor. Iar dacă vor face din ea, l-am instruit pe Max să ridice mâna și să spună că el nu o are, că mama lui a refuzat s-o cumpere, pentru că i se par prea multe manuale. Și că are voie să vină cu insuficient acasă din cauza asta. După care, la câteva zile, m-am gândit dacă oare am procedat bine, dacă nu se va simți prost că toți au culegere de ortografie și el nu.
Ei bine, nu. Nu se va simți prost nici el, nici eu. Căci la câte greșeli conțin toate mizeriile care ni se bagă pe gât și nu moca, nu pot decât să mă felicit că n-am dat banii pe încă una!