alte ganduri vieneze

6 Responses

  1. Anonim spune:

    mulțumesc tare mult pentru postări! Bussi!

  2. Anonim spune:

    it meant a lot to me, chiar și fără diacritice. Mi-a adus aminte de F., odihnească-se în pace.

    • mara spune:

      Într-o zi, pe stradă, am văzut o familie tânără (el, ea, copil în căruț), mi s-a părut că tipul îi seamănă (păr, statură, culoare, poate și nație) – probabil pentru că m-am gândit mult și la el zilele astea și ne "vedeam" pe toți în tot felul de locuri…

  3. Anonim spune:

    ce bine ar fi fost să fie așa , cu copil în căruț.

  4. Mihaela P. O. spune:

    Am ajuns până aici cu lectura, mai am vreo 3 ani și ajung la zi. :)) Dar comentez și aici fiindcă postarea ta mi-a amintit de prima mea vizită în Viena și de prima pereche de teniși cu un print similar (i-am adorat, i-am purtat vreo doi ani, aveau tălpile rupte de la jumătate, dar eu tot nu mă înduram să-i las). Mă întrebam zilele trecute de ce vreo 10 ani de zile n-am călătorit mai des. Cred că e nevoie și în privința asta de organizare și un poc de forțare (cumpărat niște bilete ieftine, vânat oferte și țuști prin străinătățuri). Acum am un bebe de un an și două luni, în mai zburăm prima oară cu ea (în rest e plimbată peste tot prin țară) și îmi doresc să ne intre cumva în obicei să plecăm mai des. Sunt sigură că e o chestiune de rutină și de delăsare din partea mea. Dar, vorba cântecului, vreau să văd Praga…

Lasă un răspuns