viena
Aveam vreo 22 de ani și primisem o bursă în Viena, eram în ultimul an de facultate. Am stat acolo patru luni. Patru dintre cele mai frumoase luni ale tinereții mele.
La început nu m-a încântat deloc ideea că trebuie să-mi schimb locul pentru un întreg anotimp. Lăsam acasă un iubit și sufeream cumplit după el. Aplicasem pentru bursă din spirit de turmă – mă dusesem cu toată grupa – nu știam prea multe despre Viena și, la drept vorbind, nici nu prea mă interesa. Era prin ’97, nu știam noi ce e internetul pe-atunci, nici telefoane mobile n-aveam, iar accesul la informație era redus. Știam despre Viena că era orașul ăla cu valsuri, în care studiase crema cremelor, dar asta nu mă impresiona deloc, eram prea tânără și prea rebelă. Apoi, treptat, nevoită să-mi petrec zilele acolo, am început să descopăr orașul pas cu pas și m-am îndrăgostit de el. Ziua erau școala și cultura, era Viena veche plină de clădiri impunătoare, trăsuri și parcuri, bătrâni cu aer nobil și porumbei în piațete. Noaptea erau cluburi, baruri și petreceri, era viața underground care pulsa cu bune și rele, erau răsăriturile pe Dunăre și primele raze de soare pe acoperișurile clădirilor. Eram atât de tânără și de lipsită de griji, toată lumea era a mea!
Mult timp după aceea am privit această perioadă ca fiind una dintre cele mai fericite din viața mea. Acum mă reîntorc în Viena după aproape 17 ani, să-mi caut bucăți din suflet lăsate pe-acolo.
Ce frumos….imi luminezi diminetele….ma rog…prima raza e fiica-mea is apoi tu…
Ramona
Ah, ma bucur ca mai luminez si eu un pic acolo. 🙂
Ce frumos….imi luminezi diminetile….prima raza este fiica-mea si apoi urmezi tu…Multumesc
Ramona
Cunosc sentimentul. Si eu am fost plecata cu o bursa in Franta si, la fel, pana in acest moment a ramas cea mai frumoasa experienta din viata mea! 🙂
No bine, cea mai frumoasa pana au inceput sa apara copiii.
Da, pai eu nu am copii inca. Sper sa am parte si de alte perioade la fel de frumoase.
Am ajuns pentru prima data (si de fapt, pina acuma si ultima) la Viena in 94, in trecere. Eram cu autocarul, studenti, veneam de mai departe si ne-am oprit doar vreo 3-4 ore. Autocarul ne-a lasat la Prater si am pornit apostoleste sa descoperim centrul. Eram 4, rideam de orice fleac si ne uitam in toate partile. Vienezii, sobri si bine imbracati, ne priveau cu simpatie. Sau cel putin asta a fost senzatia de atunci, ca se amuzau de veselia noastra. La un semafor am asteptat cuminti culoarea verde de trecere si ne-am holbat mirati cum de tineri bastinasi de pe "malul" celalalt treceau pe rosu. In fata la StefansDom (asa se scrie?) am dat peste un vinzator ambulant de inghetata. Am amestecat toate limbile cunoscute si mai ales miinile ca sa-i aratam ce dorim. Ei, si acuma am impresia ca a fost cea mai buna inghetata pe care-am mincat-o vreodata, pe o bordura de trotuar, cu soarele gata sa apuna si sub privirea ingaduitoare a vienezilor. La intoarcere, am nimerit in fata unui sex shop si baietii au vrut sa intre. Noi, mai incuiate, am zis ca-i asteptam afara. Iese de acolo un tip mai batriior, ne vede rezemind zidul, ne masoara…si apoi pleaca mai departe. Probabil nu eram pe gustul lui!
Sunt oameni sobri, dar relaxati. Sunt austrieci, nu nemti. 🙂
Ce frumos! Pentru mine Parisul e locul cu bucățelele de suflet împrăștiate. E și vârsta, și primul loc unde am petrecut o bună bucată de vreme în afara țării, și faptul că nu era Bujumbura, totuși. Deși cunosc un grup de doamne (europene și americane) care tare mai oftează după Khartoum.
N-am fost niciodata la Paris…
Oooo, trebuie sa te duci!
Parisul e Viena and so much more.
Asta spun dupa ce am facut vreo 4 vizite la Viena care imi place maxim si vreo 5 la Paris.
Ce vroiam sa comentez initial este ca mi-a placut mult sa citesc textul asta, a rascolit ceva amintiri 🙂
Reformulează! Propun: ”n-am fost ÎNCĂ la Paris”. Despre Khartoum nu-ți fac propuneri de reformulare 🙂
hehe, calatorie frumaosa! Sa te duci la akademie der bildende kunst, sa vezi tripticu de Bosch. E o galerie micuta, nu-ti nenoroceste ziua:)
Numa sa fie deschisa (deh vacanta)
Avem tot felul de chestii in program, dar, bine, iti ia o gramada de timp sa le bifezi pe toate…