și i-am zis de-atâtea ori să nu mai bage creioane în gură!

You may also like...

19 Responses

  1. Ala Mar spune:

    omygosh! deci facem infarct cu copii astia! Al meu se impunge (injunghie??) cu tot ce prinde ascutit (creion, bat, etc) si intr-o zi a smuls de pe masa cutitul, eu incercand in acelasi timp sa il iau dar neputand sa il apuc de lama ca de ramaneam fara degete, si in acele 3 secunde cat mi-a luat sa ocolesc masa ca sa ajung la el si sa il i-l iau din mana el ghici ce a facut??? Ranjea machiavelic si isi indreptase deja varful cutitului spre burta ca sa impunga. SA MOR NU ALTA! Nu spun ca numai scenarii de genul mi se perinda prin creier (gen pocat peste calul balansoar si infipt manerul de lemn in piept, cazut pe scari cu el in brate si rupt gatul copilului….)

    • mara spune:

      Vaidemine! Dar unde a văzut chestii de-astea? Tv? Jocuri?
      Și eu aveam mii de scenarii oribile cu primul. La a doua sunt mai relaxată. Deși poate n-ar trebui.

  2. Gabriela spune:

    ah, am crezut ca va fi vorba despre rosul creioanelor la scoala…dar asta e mult mai rau, bine ca nu a patit nimic!

    • mara spune:

      Ăăă, da, valabil și pentru ăl mare faza cu "nu mai băga creionul în gură", dar măcar el nu se-aruncă în pat cu creioane în gură. 😀

  3. Vaidemine! Asta cu ascutzeniile ma omoara! Fi-mea simte sa alerge de cate ori are o foarfeca in mana, sau alta prostie de gen un creion pe care tocmai atunci il tine INVERS :))))))))))))))))

    • mara spune:

      Da, fir-ar ale naibii! Sunt toate ascuțeniile dosite prin sertare sau puse sus, pe rafturi, dar tot mai prinde câte-o ustensilă de la Max, n-am ce face, că ar trebui să stau toată ziua cu ochii pe amândoi. Stângul pe Max, dreptul pe Vera. Nu pot.

  4. Anonim spune:

    Brrr.
    Eu am un semn pe un calcai, nitel mai mare ca un punct, gri-albastrui. Cum nu m-am tatuat niciodata sunt aproape sigura ca se datoreaza unui creion f ascutit scapat intentionat de fratelo cu varful in jos in calcaiul meu. Cel putin asa zic neuronii resposabili cu amintirile din copilarie. Ady

  5. szqwer spune:

    In primul meu an de invatamant,la clasa unei colege in varsta un copilyt de numai 3 ani si de doar 2 saptamani sosit in colectivitate a iesit afara cu un creion ascutit in manuta fara a-l observa cineva.In curte, s-a impiedicat si a cazut pe burta.In cazatura cu elan pe care a luat-o, creionul cel ascutit i-a perforat cerul gurii, fosele nazale si totul era sange si carne vie.
    Sunt ani de zile de atunci, copilul acela trebuie azi sa fie un flacau in toata regula, bine merci, desigur acum, dar probabil traumatizat pe viata.Iar eu la fel ca si el, nu ascut niciodata creioanele prea tare si niciodata nu-i las in mana vreun obiect ascutit.Bine ca sunteti ok…

    • mara spune:

      Au, mi se face rău la propriu când îmi imaginez. Oricum, după ce am constatat de unde venea sângele din gură (am răsturnat-o pe spate și i-am văzut zgârietura), m-am liniștit că e totul ok, dar în același timp am început să tremur și mi-au dat lacrimile.

  6. Anonim spune:

    nu m-am gandit niciodata ca , creioanele pot fi arme albe!

    • mara spune:

      Cum nu? Când eram în generală, unui coleg i s-a înfipt unul în tâmplă. A lipsit ceva vreme de la școală.
      Iar când mai crescusem și veneam seara singură de la școală pe timpul comunismului și nu era curent în cartier și mi-era cam frică, aveam mereu un creion în buzunar, gata să fie înfipt în primul ochi de violator care ar fi ieșit din vreun tufiș.

    • Mara spune:

      Mama, in ce lume de bam am trait pana acum Dar serios, am tot stat si m-am gandit la faza asta, ca am si eu un flacau de cateva luni acasa si imi fac griji. Cred ca solutia e sa e apropii fara sa suspecteze ei ca ai vreo treaba cu joaca lor adica sa te porti normal pana aungi langa ei Cred, zic si eu. Asa nu fug si nu fac miscari bruste…

  7. Carla spune:

    Vai Mara, parca starea te de peste weekend a fost o presimtire.
    Of, bine ca n-a patit mai rau. Cred ca acum ii va fi frica sa se mai arunce pe pat – cu sau fara creion.
    Parca sa folosesti ocazia pentru a-i insufla frica de creion nu te-as sfatui…

    PS. sper sa nu fi fost si propria-mi stare o presimtire. Nu, nu, la mine-a fost o lene maaare. Atat.

  8. Vio spune:

    God!!! Creioane!!:( Bine…si o lingurita plimbata in gura in timp ce copilul din dotare se arunca cu pieptul intr-un perete (ca mai nou face d-astea cocosesti..fuge si se izbeste cu pieptul de pereti/usile de la lift/vitrine/etc-etc..nu cred ca-s normale nici astea!! :P). Cred ca si-a infipt-o pana-n amigdale si si-a gadilat si omuletul! A icnit, s-a strambat, dara pana sa deschid gura sa-i zic ceva a inceput sa rada (ca sa-mi arate ca nu-l doare). Imi venea sa rad si sa plang…sa-l pup si sa-l bat!!(daaaa,asa-mi venea, sa mor io!) deodata. Dar de-atunci n-a mai fugit cu lingurita in gura prin casa.

  9. mara spune:

    Își întărește pectoralii 😀

Lasă un răspuns