alandalla
A mușcat fata din gresie. Aseară, în bucătărie, s-a împiedicat cu dreptul de stângul sau așa ceva și a căzut – în bot. S-a auzit un „Îîîaaaaaa!!” prelung și dureros și, când am cules-o de jos, am constatat că are gura plină de sânge. Am procedat la fel ca acum 6 ani, când l-am ridicat pe Max de pe parchet în circumstanțe similare. Am dus-o la baie și am spălat-o repede ca să văd cine sângerează: dinte? limbă? buză? La Max fusese limba (deh, o ținea mereu între dinți, e sâsâit și-acum), la ea era buza (că are destulă, angelica mea).
Zilele trecute mi-am agățat niște zorzoane în coada fiecărui post, chestiile alea cu „S-ar putea să-ți placă și…”. Nu știu exact de ce am făcut-o, am tot văzut pe la alte bloguri și îmi tot ziceam să-mi pun și eu, că ui’ ce fromooos, și tot uitam, și acum, că mi-am amintit și mi-am pus, nu-mi mai place. Eu nu mă mai înțeleg deloc. Așa că aștept o mână de ajutor, un dat cu banul, o părere: should they stay or should they go?
Și o chestie care rulează la noi mai des decât mi-aș dori, pentru simplu fapt că nu pot rezista când doi ochi negri ca niște mărgele se apropie de mine și-o guriță rotundă îmi cere „Mana-Mana?”.
Cam câtă Mahna-Mahna poate suporta un om? Multă.
Eu am intrat pe link-urile cu zorzonele. 🙂
Aha, deci ești pentru. Ok. Le las.
Şi noi ascultăm manamana de câteva ori pe zi. Zorzoanele sunt ok.
Serios? Ce tare, deci la o adică ne-am putea recunoaște pe stradă după copiii care mormăie „mana-mana” :))))
Bine, las zorzoanele.
Eu am ascultat "mana-mana" la birou azi and it made my day…First day at the office, I have to say :((
Ce cățel ți-ai tras în stânga! Ike când era mic? :))